top of page

Ce ii asteapta pe prosumatori in 2024. Propunerile legislative ce schimba jocul pentru fotovoltaice



Conform unei propuneri de ordonanta de urgenta prezentata de catre Ministerul Finantelor, se prevede o reducere semnificativa a finantarii pentru programul Casa Verde Fotovoltaice in anul viitor. In plus, in data de 12 decembrie 2023, Presedintele Romaniei a trimis Parlamentului Legea pentru modificarea si completarea Legii Energiei Electrice si a Gazelor Naturale pentru reexaminare.

Cererea de reexaminare evidentiaza mai multe aspecte neconforme, printre care se numara majorarea pragului de capacitate instalata pentru compensatie cantitativa la 400 kW, includerea capacitatii de stocare a energiei in definitia prosumatorului si permisiunea de vanzare directa a energiei. De asemenea, se ridica obiectii cu privire la cresterea limitei capacitatii instalate a prosumatorilor la 900 kW pentru scutirea de la costurile dezechilibrelor in retea, argumentandu-se ca aceasta contravine reglementarilor europene, care permit derogari doar pentru instalatii sub 400 kW, urmand a se reduce la 200 kW dupa 2026.


Ordonanta de urgenta referitoare la unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice, avand ca scop consolidarea fiscala si combaterea evaziunii fiscale, a fost publicata in scopul consultarii publice de catre Ministerul Finantelor. Documentul detaliaza modificarile urmatoare: incepand cu anul 2024, Programul de Instalare a Sistemelor de Panouri Fotovoltaice pentru Producerea de Energie Electrica, avand ca obiectiv acoperirea necesarului de consum si furnizarea surplusului in reteaua nationala, va beneficia de o finantare in valoare de 10.000 de lei pentru fiecare solicitant.


Prin urmare, se prevede o reducere semnificativa a subventiei pentru programul Casa Verde Fotovoltaice, aceasta urmand sa fie redusa la jumătate. Desi proiectul nu specifica in mod explicit, se presupune ca aceste modificari vor fi aplicate in cadrul viitoarei editii a programului Casa Verde, avand in vedere ca fondurile pentru editia actuala sunt deja alocate, chiar daca există unele blocaje in implementare.

In ceea ce priveste modificarile aduse Legii Energiei Electrice si a Gazelor Naturale prin Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 123/2012, precum si pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prosumatorii vor beneficia de noi drepturi incepand cu luna ianuarie 2024. Totusi, aceasta lege a fost contestata de catre asociatiile furnizorilor de energie, care sustin ca favorizeaza prosumatorii in detrimentul furnizorilor de energie, afectandu-le activitatea.


La data de 25 noiembrie 2023, Parlamentul Romaniei a trimis Legea pentru promulgare catre Presedintele Romaniei, aceasta introducand modificari semnificative in regimul juridic aplicabil prosumatorilor prin instituirea unei distinctii clare intre prosumatorul persoana juridica si prosumatorul persoana fizica.

Propunerile de modificare cuprind, printre altele, actualizari ale regulilor referitoare la majorarea pragului de capacitate instalata pentru a putea beneficia de compensatie cantitativa pana la 400 kW, extinderea definitiei prosumatorului pentru a include capacitatea de stocare a energiei, posibilitatea de a vinde direct energia produsa catre un alt consumator conectat direct la sistemul de productie si optiunea de a compensa surplusul de energie generat cu consumul de la un alt loc de consum, cu conditia ca acesta sa apartina aceluiasi furnizor si aceluiasi operator de distributie.


In plus, noul act normativ prevede o crestere a limitei capacitatii instalate a instalatiilor prosumatorilor la 900 kW, pana la care acestia nu sunt obligati sa suporte costurile dezechilibrelor generate in retea. Avand in vedere continutul normativ al legii transmise pentru promulgare, se considera necesara o reanalizare a acesteia de catre Parlament, din motivele detaliate in cererea de reexaminare trimisa lui Nicolae-Ionel Ciuca, Presedintele Senatului, dupa cum urmeaza:

In prezent, articolul 3, punctul 92 din Legea nr. 123/2012, care nu a suferit modificari prin legea recent reexaminata, definesc un producator de energie electrica ca fiind o persoana fizica sau juridica implicata in producerea de energie electrica, inclusiv in cogenerare. De asemenea, articolul 10 din aceeasi lege stabileste, in mod general, ca producatorii de energie electrica cu capacitati egale sau mai mari de 1 MW necesita licentiere, tratandu-se astfel ca o activitate principala, similar cu alti producatori.

Conform articolului I, punctul 2 din legea reexaminata, termenul "prosumator" este definit ca un client final care opereaza in propriul spatiu si produce energie electrica din surse regenerabile pentru consumul personal. Acesta are posibilitatea sa stocheze si sa vanda energia electrica produsa sau stocata si sa compenseze financiar surplusul de energie electrica produs si livrat, cu anumite conditii legate de furnizorul de energie si operatorul de distributie, cu conditia ca producerea de energie sa nu reprezinte activitatea lor comerciala sau profesionala principala.

Avand in vedere aceste informatii, se impune alinierea definitiei prosumatorului cu prevederile articolului 3, punctul 92 si ale articolului 10 din Legea nr. 123/2012, prin stabilirea explicita a unui prag de capacitate pentru aceasta categorie.

Este esential sa subliniem ca, conform articolului 5 din Regulamentul (UE) 2019/943, toti participantii la piata poarta responsabilitatea pentru dezechilibrele pe care le cauzeaza in sistem. Cu toate acestea, reglementarile europene permit derogari pentru instalatiile de productie de energie electrica care utilizeaza surse regenerabile si au o capacitate de productie mai mica de 400 kW.

Pe de alta parte, legea supusa reexaminarii prevede ca responsabilitatea in materie de echilibrare nu se aplica prosumatorilor cu o putere instalata de producere a energiei electrice mai mica de 900 kW. Adaugarea la definitia prosumatorului, conform articolului 3 punctul 95 lit. b) punct (ii) din legea supusa reexaminarii, care permite prosumatorului sa compenseze financiar excedentul de energie electrica produsa si livrata la un loc de producere si consum cu energia electrica consumata din retea pentru alte locuri de consum si/sau locuri de producere si consum ale acestora „daca locurile de consum si/sau locurile de producere si consum sunt racordate la reteaua electrica a aceluiasi operator de distributie a energiei electrice, cu conditia ca producerea de energie electrica sa nu constituie activitatea lor comerciala sau profesionala primara,” poate deveni o bariera pentru accesul prosumatorilor la piata de energie electrica.

Avand in vedere responsabilitatea furnizorului in gestionarea relatiei cu operatorii de distributie pentru locurile de consum ale clientului final prosumator, se impune o reanalizare a acestui impact. La nivel european, Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piata interna de energie electrica stabileste norme pentru asigurarea functionarii pietei interne de energie electrica. Acesta include cerinte legate de dezvoltarea energiei din surse regenerabile si de politica de mediu, precum si norme specifice pentru anumite tipuri de instalatii de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Regulamentul abordeaza aspecte precum responsabilitatea in materie de echilibrare, dispecerizare si redispecerizare, stabilind, de asemenea, un prag pentru emisiile de CO2 pentru noua capacitate de generare. In cazul in care aceasta capacitate este supusa unor masuri temporare pentru asigurarea nivelului necesar de adecvare a resurselor, cum ar fi mecanismele de asigurare a capacitatii, acesta reglementeaza aceste aspecte, conform informatiilor furnizate de InvestEnergy.

Articolul 5, alineatul (1) din Regulamentul mentionat stabileste responsabilitatea participantilor la piata in ceea ce priveste echilibrarea sistemului, afirmand ca „toti participantii la piata sunt raspunzători pentru dezechilibrele pe care le genereaza in sistem”. In acest context, participantii pot asuma personal responsabilitatea echilibrarii sau pot transfera aceasta responsabilitate printr-un contract catre o terta parte specializata in echilibrare. Aceste parti responsabile cu echilibrarea sunt financiar raspunzatoare pentru dezechilibrele pe care le genereaza si contribuie la stabilizarea sistemului electroenergetic.

Alineatul (2) al aceluiasi articol specifica trei conditii in care statele membre pot permite exceptii de la aceasta responsabilitate de echilibrare. Una dintre aceste exceptii se refera la instalatiile de productie a energiei electrice care folosesc surse regenerabile de energie, cu o capacitate instalata mai mica de 400 kW. Conform alineatului (4) al articolului 5, dupa 1 ianuarie 2026, aceasta exceptie se va aplica doar instalatiilor de productie care utilizeaza surse regenerabile de energie cu o capacitate instalata sub 200 kW. Aceasta indica o evolutie catre un sistem in care derogarile sunt mai restranse, incurajand internalizarea costurilor de catre prosumatori.

Cu toate acestea, conform articolului I, punctul 3 din legea care este reexaminata, „prosumatorii cu o capacitate instalata de producere a energiei electrice mai mica de 900 kW sunt scutiti de responsabilitatea in materie de echilibrare. Responsabilitatea revine furnizorului lor, conform reglementarilor Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie (ANRE)”. Aceasta inseamna ca legislatia nationala propune o abordare diferita, extinzand pragul pentru scutirea de responsabilitatea de echilibrare la o capacitate mai mare pentru prosumatori.

Noua limita reglementata depaseste cu mult limita admisa conform regulamentului european, fiind mai mult decat dublul acesteia. In conformitate cu dispozitiile articolului 5 alineatul (4) din Regulament, incepand cu 1 ianuarie 2026, limita care permite statelor sa instituie astfel de exceptii este redusa la 200 kW. Aceasta abordare impune o limitare semnificativa fata de prevederile europene, indicand o evolutie catre o reglementare mai stricta.

Efectul acestei exceptari de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate in sistem si transferul responsabilitatii exclusiv asupra furnizorului, in conformitate cu reglementarile stabilite de ANRE, aduce cu sine costuri suplimentare, suportate de catre consumatorul final.

Reglementarea compensarii cantitative este introdusa si detaliata in articolul I, punctele 1 si 4 din legea supusa reexaminării. Aceste prevederi instituie o noua limită de 400 kW pentru capacitatea instalata, pana la care furnizorii de energie electrica sunt obligati sa efectueze compensarea cantitativa conform modificarilor aduse Legii nr. 123/2012.

Conform articolului I, punctul 1, care face referire la articolul 3 din Legea nr. 123/2012, se adauga un nou punct, 231, care defineste "compensarea cantitativa" ca fiind procesul prin care furnizorul de energie electrica evidentiaza in factura prosumatorului cantitatea de energie consumata din retea si cantitatea de energie produsa si livrata de prosumator, facturand lunar diferenta.

De asemenea, articolul I, punctul 4, modifica articolul 731, alineatul (3) din Legea nr. 123/2012, stabilind noua limita pentru compensarea cantitativa si impunand noi obligatii furnizorilor de energie electrica. Aceste obligatii includ realizarea compensarii cantitative intre energia livrata si consumata, utilizând pretul energiei electrice active din contract, si emiterea facturilor pentru energia produsa din surse regenerabile, in numele si in contul prosumatorilor, pentru cei obligati sa emita facturi conform Codului fiscal.

Forma actuala a articolului 731, alineatul (3) din Legea nr. 123/2012 prevede compensarea cantitativa pentru prosumatorii cu o capacitate instalata de pana la 200 kW. Cu toate acestea, articolul III din legea supusa reexaminării extinde efectele noilor conditii de compensare cantitativa si asupra contractelor de vanzare-cumparare a energiei electrice din surse regenerabile aflate in derulare la momentul intrarii in vigoare a legii.

Aceasta schimbare poate avea un impact semnificativ asupra securitatii relatiilor juridice si poate exercita presiuni asupra uneia dintre partile contractante, avand un potential impact si asupra preturilor finale, conform cererii de reexaminare. In plus, eliminarea perioadei de 24 de luni pentru consumul diferentei dintre energia produsa si cea consumata va impune aplicarea imediata a obligatiilor de compensare si decontare.

Articolul I, punctul 4, in referire la articolul 731, alineatul (2) din Legea nr. 123/2012, precizeaza ca autoritatile publice locale cu capacitati de producere din surse regenerabile beneficiaza, la cerere, de regularizare financiara intre energia livrata si consumata. Cu toate acestea, nu se specifica o limita maxima de capacitate instalata, ceea ce poate genera o posibila contradictie cu prevederile generale aplicabile tuturor prosumatorilor, inclusiv celor cu o putere instalata de peste 900 kW.

Cererea de reexaminare subliniaza ca stabilirea acestor obligatii pentru furnizorii de energie electrica necesita clarificări suplimentare pentru a preveni confuziile si a asigura o aplicare corecta si echitabila a regimului facturarii, in conformitate cu prevederile legale. Acest lucru devine crucial, avand in vedere transferul de responsabilitati administrative si fiscale de la prosumator la furnizor.

57 afișări0 comentarii
bottom of page